Little girl...not so lost.

Ce se schimba intre 16 si 23 de ani?Ca femeie,daca ai noroc,iti cresc sanii,daca ai ghinion,cresti in greutate.Poate ai un iubit,un job,o idee mai clara despre ceea ce vrei,dar de cele mai multe ori,chiar daca ai toate astea...nu poti impiedica uneori sa fii exact cea care erai la 16 ani.E amuzant sa-ti dai seama cat de putin te-ai schimbat de fapt,sa realizezi ca toate visele si idealurile tale sunt inca acolo,chiar si in forma latenta,alaturi de toate temerile tale de adolescenta visatoare.Si de cele mai multe ori inca ne asteptam printul (sau rockerul cu cel mai sarcastic simt al umorului) sa apara pe un cal alb (sau pe un Harley Davidson negru). Ce ma surprinde e ca uneori, in ciuda ratiunii si a experientei,inca am impresia ca lumea e la picioarele mele si ca o pot schimba in bine. Pe cat de naiv si irational este, pe atat de mult ma bucura ca adolescenta de 16 ani este inca ascunsa in semi-adulta de 23.
Multe experiente se acumuleaza in 7 ani si e normal sa inveti si in acelasi timp sa uiti pe parcurs.Stiu ca unele greseli nu le-as repeta niciodata si de asemenea stiu ca multe lucruri bune n-as mai avea curaj sa le fac. Evident ca m-am schimbat, de asta mi se pare si asa minunat ca partial sunt aceeasi.Pentru prima data dupa mult timp,nu mai imi este dor de mine...pentru ca sunt eu. Din fericire,nu sunt aceeasi si din fericire, inca sunt. Sunt aceeasi,doar ca stiu ce vreau si cat de departe sunt dispusa sa merg. Sunt aceeasi, doar ca putin mai putin superficiala. Sunt aceeasi, dar mai constienta de ce se intampla in jurul meu. Sunt aceeasi, dar mai recunoscatoare pentru ce am. Sunt aceeasi, dar mai cumpatata. Sunt aceeasi, dar mai practica. Sunt aceeasi, dar port tocuri si conduc. Dar sunt aceeasi,nu renunt usor la ce imi doresc, indiferent de context, sunt aceeasi pentru ca inca visez si inca vreau atat de mult de mult de la viata. Si sunt aceeasi pentru ca viata mea poate fi uneori foarte ironica.Partea buna este ca nu mi-am pierdut capacitatea de a rade de mine, de altii, de ce se intampla in jurul meu.

You got me in between the devil and the deep blue sea

Marilyn's wisdom

"I'm selfish, impatient and a little insecure. I make mistakes, I am out of control and at times hard to handle. But if you can't handle me at my worst, then you sure as hell don't deserve me at my best."

Here i go again...

Makes me smile

"Il faut que le pouvoir arrête le pouvoir"

Nu inteleg cum votantii n-au inteles miza. Si nu inteleg ura indreptata impotriva Parlamentului, nu inteleg votul impotriva democratiei, nu inteleg cum cineva isi poate dori sa acorde mai multe prerogative unei singure persoane in defavoare unei institutii, nu inteleg cum alegatorii nu vad riscul unei asemena alegeri, prejudiciile aduse principiului de baza al unei democratii moderne-separarea puterilor in stat. Parlamentul bicameral este compus din doua camere in care una o pondereaza pe cealalta, in care atributiile sunt impartite, in care puterea este impartita-o separare in puterea legislativa. Si nu inteleg nostalgia totalitarismului, nu inteleg sensibilitatea la propaganda si la campania agresiva. Nu inteleg motivele obiective pentru o asemena alegere, nu inteleg incapacitatea de a se detasa de propaganda si intoxicarea cu o imagine negativa a parlamentului.
Am incercat. Stiu ca nu toti parlamentarii isi fac treaba, stiu ca unii dorm in timpul sesiunilor, dar asta nu se va rezolva cu micsorarea numarului parlamentarilor, dar ar fi trebuit sa se rezolve cu votul uninominal. Stiu cheltuielile pe care le presupune un parlamentar pe an, dar cheltuielile de campanie ar asigura acele cheltuieli pentru numarul actual de parlamentari. De asemenea, se poate reduce numaruld de parlamentari fara adoptarea parlametului unicameral, ceea ce ar putea reprezenta intr-adevar o solutie.Inteleg dezamagirea si protestul, dar nu consider parlamentul unicameral o solutie.
Puse in balanta, argumentele impotriva acestei "solutii" cantaresc mai mult. Parlamentul este "organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate leguitoare a tarii"(Constitutia Romaniei, art. 61. alineatul 1). Presedintele "exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate"(Constitutia Romaniei, art. 80, alineatul 2). N-ar trebui sa aiba ce media?!
Prin adoptarea unui parlament unicameral, importanta institutii parlamentare scade, in timp ce puterea si ponderea presedintelui creste. Prin aceasta decizie, Romania va deveni o republica prezidentiala sau semi-prezidentiala dintr-o republica parlamentara. Parlamentul va deveni slab, ceea ce nu este o premisa prea buna pentru consolidarea democratica.Prin votarea acestui referendum, nu cred ca a fost urmarit interesul general, ci interese personale care prin propaganda si discurs populist au atras simpatia majoritatii si iluzia ca interesele lor primeaza.

Iresponsabilitate civica

Nu pot sa inteleg cum cineva cu drept de vot poate alege sa NU voteze. Nu inteleg cum unei persoane poate sa nu-i pese sau sa considere absenteismul o revolta tacuta. Politica are consecinte asupra tuturor ramurilor societatii, de la educatie la constructii si revolta e sa votezi. Revolta e sa-ti exprimi optiunea, sa-ti exprimi multumirea sau nemultumirea, revolta e sa-ti exerciti un drept pentru care alti oameni s-au luptat si s-au sacrificat. Nu conteaza daca iese sau nu pe cine ai votat, nu conteaza atat de mult rezultatul cat conteaza participarea la procesul democratic, cat conteaza consolidarea democratiei, cat conteaza sa contam. Si nu inteleg nici premisa conform careia alegerile vor fi oricum fraudate, asa ca n-are sens sa mergem sa votam. Daca toata lumea ar gandi asa, chiar sa presupunem prin absurd ca acesta ar fi adevarul, nimeni nu s-ar prezenta la vot si revolutia de acum 20 de ani a fost inutila, pluripartidismul ar fi la randul lui inutil, dreptul de vot la fel si ne-am intoarce cu mult inainte de comunism. Sa nu mai mentionez ca nici n-ar mai avea nevoie nimeni sa fraudeze nimic.
E vorba doar de un proces prealabil de informare, de o decizie si de un drum pana la cel mai apropiat centru de votare. Eu consider ca merita sa nu renunt la drepturile mele, din moment ce din fata obligatiilor oricum nu ma pot sustrage.